George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Londra) a fost un om de ştiinţă şi inginer român, deseori considerat a fi unul dintre cei mai importanţi ingineri români[necesită citare]. A fost responsabil pentru crearea unui nou domeniu al mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibraţii în corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie în numeroase invenţii: motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic şi altele. Printre alte realizări ale sale se mai numără şi un dispozitiv de tragere printre palele elicei indiferent de turaţia acesteia şi primul schimbător de viteze automat. A participat activ la construcţia de avioane engleze, tipul Bristol, în perioada cât a locuit în Anglia.A fost primul care a folosit betonul-armat în construcţia clădirilor din România - printre clădirile construite de acesta: Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constanţa (Moscheea Carol I).
Gogu Constatinescu a fost unul dintre acele minţi geniale, ale cărui idei au devansat cu mult timpul existenţei sale fizice, dar care astăzi îşi păstrează actualitatea, surprinzând prin acurateţe, inventivitate şi aplicabilitate.
În contul lui Gogu Constatinescu figurează peste 317 de brevete de invenţie, parte patentate în SUA, Danemarca, Elveţia, Austria, Germania, Marea Britanie, Franţa, România etc., precum şi altele, care nu au fost niciodată publicate. Un mic calcul ne arată că de la apariţia primei invenţii (1907), până la data trecerii în eternitate (1965), în medie, la fiecare 4 luni a fost realizat un brevet, iar dacă socotim doar anii săi cei mai prolifici, rezultă o invenţie pe lună.
Multe dintre prezicerile lui Gogu Constatinescu au apărut şi au dispărut, multe se folosesc astăzi sau retrezesc interes. A cucerit faimă academică şi onoare profesională atât acasă cât şi în străinătate, dar a fost mai puţin răsplătit pentru ceea ce a făcut în domeniul materialelor. Ca şi cei mai mulţi inventatori, a suferit dezamăgiri în străduinţele sale de a convinge industria şi oficialităţile de valoarea ideilor sale.
Omul de ştiinţă şi inginerul Gogu Constatinescu a fost cel care a dezvoltat şi aplicat Teoria Sonicităţii, o nouă ştiinţă referitoare la transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze. Dar Gogu este încă comemorat cu stimă de publicul general şi piloţii din Serviciul Aerian, ca omul care a inventat dispozitivul de tragere sincronizată pentru avioanele din Primul Război Mondial. În acest context, la 29 martie 1920, renumitul ziar "The Times" publica: "Vice Mareşalul Sir John Maitland a prezidat sâmbătă o prelegere a domnului Gogu Constatinescu în Sonicitate (transmiterea puterii prin vibraţii), dată la Politehnică, sub auspiciile unei serii de prelegeri pentru profesori ai Consiliului Ţinutului Londrei. Sir John Maitland a spus că datorită d-lui Constatinescu şi dispozitivului de tragere pe care l-a inventat, noi am deţinut supremaţia peste germani în aer, aşa cum am făcut-o".
Cu toate că opera lui Gogu Constatinescu este de o valoare inestimabilă, ea nu a fost cunoscută îndeajuns, în bună parte datorită caracterului secret dat de utilizările preponderent militare, iar pe de altă parte puţinelor publicaţii referitoare la aceasta. Astfel, primul volum publicat în 1918 la Londra, într-un număr limitat de exemplare, a fost declarat secret de către guvernul Marii Britanii, din cauza explicaţiilor pe care le avea noua teorie în domeniul armelor şi mijloacelor de război.
Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea ilustrului nostru compatriot, s-a încercat umplerea golului de informare privind realizările sale prin apariţia a trei lucrări semnificative:"Inventeurs de genie. Gogu Constantinescu.", Editura Mediamira, Cluj-Napoca 2006, "Tratat de Teoria Sonicităţii", (600 pagini) şi "Integrala Invenţiilor" (4 volume, peste 2000 pagini), Editura Performantica a Institutului Naţional de Inventică, Iaşi 2006 (lucrări apărute cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică).
Recunoaşterea lui Gogu Constantinescu pe plan internaţional este atestată printr-un tablou publicat de revista britanică "The Graphic" în anul 1926, în care sunt prezentate ilustre personalităţi ştiinţifice ale vremii, începând cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu (primul pe rândul al doilea), Rutherford, Marie Curie etc.
Pionierii pe calea progresului. De la stânga la dreapta şi de sus în jos: Einstein, Kelvin, Alexander Graham Bell, Edison, Joseph Lister, Oliver Lodge, Gogu Constantinescu, Marconi, Ch. Parsons, J.J. Thomson, James Dewar, William Ramsay, D. Wright, Donald Ross, Marie Curie, Ernest Rutherford, Joseph Larmor
A promovat utilizarea betonului armat. Era o sarcină grea deoarece metoda dăduse rezultate dezastruoase în alte părţi ale Europei, cum ar fi podul "Celestial Globe" de la Expoziţia Universală din Paris din 1900 şi hotelul "Black Bear" din Basle din 1903. A construit primului pod de beton armat cu traverse drepte din România, 1906, a consolidat cupola Palatului Parlamentului (care suferise deplasări şi fisurări), a realizat cupola minaretului Moscheii din Constanţa etc., cu toată opoziţia fostului său profesor, marele Anghel Saligny. Aceste lucrări dăinuie şi astăzi.
A inventat asfaltul. A elaborat Teoria Sonicităţii (metoda de transmitere a puterii, prin unde de presiune, utilizând proprietatea de compresibilitate a lichidelor). A construit cel mai performant sistem de sincronizare a tragerii la avioane, prin spaţiul lăsat de palele elicelor acestora. A materializat primul tun sonic.
A proiectat şi construit Convertorul Gogu Constantinescu, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive, fără ambreiaj şi roţi dinţate, bazată pe efectul inerţial al maselor în mişcare. A gândit primul Hidroglisor care a fost materializat în jurul anilor 1970 de către ruşi. A demonstrat efectul termic al sonicităţii prin realizarea primului calorifer sonic.
